Obezitatea reprezintă creşterea în greutate pe seama acumulării de ţesut gras şi reprezintă o boală cu consecinîe foarte grave. Obezii sunt mai expuşi la conplicaţii mai mult sau mai puţin grave decât indivizii cu greutate normală. Aceste
complicaţii pot fi:
- boli cardiovasculare (hipertensiune arterială, infarct miocardic, hemoragie cerebrală, samd) ;
- boli articulare ;
- spondiloză ;
- boli digestive (litiază biliară, constipaţie) ;
- tulburări respiratorii ;
- diabet zaharat ;
- ateroscleroză ;
- varice ;
- gută ;
- eczeme cronice ;
- picior plat ;
- cancer ;
- tulburări menstruale ;
- reducerea potenţei şi apetitului sexual ;
- creşterea colesterolului şi a altor grăsimi în sânge ;
- scăderea capacităţii la efort fizic ;
- apariţia complexelor în raport cu ceilalţi membrii ai societăţii.
Cauzele obezităţii constau într-un dezechilibru între aportul şi consumul de energie sau altfel spus consum de alimente cu un conţinut caloric foarte bogat , adică abuz alimentar. Abuzul alimentar corespunde unei anumite perioade când apare obezitatea şi încetează când se atinge un anumit grad de obezitate . După instalarea obezităţii bolnavul nu mănâncă mai mult decât ceilalţi membrii ai familiei care nu sunt graşi , dar el a mâncat mai mult când a început să se îngraşe , cu ani în urmă.
La abuzul alimentar se mai adaugă şi sedentarismul , lipsa de mişcare , acesta fiind al doilea factor al obezităţii.
La femei abuzul alimentar poate să apară în ultimele luni de sarcină , în timpul alăptării sau la menopauză.
În alte cazuri obezitatea poate să apară în urma unei boli infecţioase sau după un tratement chirurgical,când în perioada convalescenţei se ajunge la acumulări de ţesut gras.
Uneori obezitatea se transmite de la o generaţie la alta , ceea ce ne face să credem că este vorba de o boală ereditară , dar nu întotdeauna este vorba de ereditate , ci de obiceiuri alimentare . Într-o familie unii membri pot fi supraponderali , iar alţii nu , pentru că aceştia din urmă au rezistat abuzului alimentar.De aceea , încă din copilărie este necesară impunerea unei educaţii în ce priveşte regimul alimentar şi totodată obişnuinţa de a mânca raţional.
Foarte multe persoane obeze pun vina pe funcţionarea defectuasă a glandelor endocrine,ceea ce-i îndeamnă să mănânce fără măsură , crezând că în acest fel pot modifica funcţionarea acestor glande.
Există cazuri de obezitate influenţate de boli ale pancreasului sau de funcţia exagerată a glandelor suprarenale , când se ajunge la o creştere a poftei de mâncare , iar glucidele din hrană sunt transformate în grăsimi de depozit.
Pe cale nemedicamentoasă tratamentul constă într-o cură de slăbire cu voinţa persoanei în cauză. Cura de slabire trebuie făcută , obligatoriu , sub supraveghere medicală şi are la bază următoarele
reguli:
- un număr de minim patru-cinci mese pe zi , în care cantităţile de hrană să fie moderate , şi nu mai târziu de ora 18 ;
- consum de salate şi fructe la fiecare masă principală ;
- evitarea dulciurilor ;
- reducerea consumului de făinoase ;
- consum redus de lipide (ulei , grăsimi) ;
- consum zilnic de proteine (brânză de vacă , iaurt , lapte , carne slabă , ouă) ;
- evitati excesul de sare ;
- mâncaţi încet, fără grabă ;
- nu citiţi şi nu vă uitaţi la televizor atunci când mâncaţi ;
- verificaţi-vă des greutatea şi dimensiunile taliei ;
- folosiţi zaharină sau ciclamat de sodiu pentru îndulcirea alimentelor şi băuturilor :
- faceţi zilnic exerciţii fizice şi mişcare ;
În ultima perioadă au apărut medicamente care au drept efect reducerea poftei de mâncare şi care asociate curei de slăbire duc la scăderea în greutate. Trebuie avut în vedere că utilizarea îndelungată a medicamentelor are efecte negative asupra sistemului nervos , putând duce la insomnii şi stare de nelinişte sau creşterea tensiunii arteriale . Acţiunea medicamentelor este adjuvant în cura de slăbire , administrarea lor facându-se numai sub control medical şi ca atare rămâne ca factor principal în cura de slăbire , regimul alimentar.
Prevenirea obezităţii este mai uşoară decât tratarea şi , ca urmare , trebuie începută încă din copilărie . Astfel copii care sunt obligaţi să mănânce mult se obişnuiesc să consume pe măsură ce cresc cantităţi tot mai mari de alimente şi dulciuri. Prevenirea obezităţii este deosebit de importantă , în special pentru evitarea apariţiei diabetului , o boală foarte răspândită în ultimele decenii.
Legile care guvernează alimentaţia , în scopul celor expuse mai sus sunt:
Consumarea fără restricţie a următoarelor alimente :
- legume proaspete (roşii, varză , salată) ;
- legume fierte (morcov, sfeclă , conopidă ,gulii, ţelină,),
- fructe (căpşuni, grapefruit, kiwi)
- ceaiuri din plante ;
- apă plată , apă minerală şi sifon.
Consumarea cu precauţie :
- carne albă fără pieliţă (pui, găina, curcan) ;
- pâine integrală ;
- grăsimi vegetale (margarină , soia , ulei de floarea soarelui , ulei de măsline) ;
- fulgi de cereale ;
- paste făinoase ;
- mămăligă ;
- cartofi fierţi sau copţi ;
- peşte slab ;
- lapte degresat ;
- iaurt cu conţinut scăzut de grăsimi ;
- brânză de vaci ;
- conserve în ulei ;
- albuş de ou :
- sucuri naturale de fructe fără zahăr.
Evitarea unor alimente ca :
- grăsimi animale (slănină, untură, jumări, carne grasă , unt) ;
- lapte integral , brânzeturi fermentate , brânză topită , smântână , frişcă) ;
- ouă
- produse de patiserie ;
- fructe şi legume uscate sau confiate ;
- fructe oleaginoase (arahide, alune , nuci) ;
- fructele cu conţinut mare de glucide (struguri, stafide, prune, banane, curmale, smochine) ;
- cartofi prăjiţi ;
- creme şi maioneze ;
- ciocolată şi îngheţată ;
- sucuri care conţin zahăr .
Un criteriu de stabilire al obezităţii pentru o persoană o reprezintă indicele de masă corporală (
IMC) care se calculează cu relaţia :
unde:
Interpretarea rezultatelor este redată în tabelul următor :
O altă metodă de determinare a obezităţii este cea de calcul a indicelui abdominal (IA) :
unde:
Atunci când acest indice (IA) este mai mare de 0,5 apare forma abdominală a obezităţii , care este şi cea mai periculoasă.
Cercetările din ultimii ani demonstrează că majoritatea problemelor de sănătate sunt în directă legătură cu surplusul de greutate. Aceste studii indică faptul că reducerea cu 10 % a greutăţii corporale determină o scădere a mortalităţii cu circa 20 de procente.
Concluzia fermă care se desprinde din cele arătate aici este că o viaţă normală este în strânsă interdependenţă cu alimentaţia , şi că limitarea exceselor este esenţială.