Aceasta este definiţia dată de Ordonanţa de Urgenţă 195 din 22 decembrie 2005 şi, dacă ne uităm împrejurul nostru , constatăm că nu respectăm aproape nimic din cerinţele legii amintite. Lipsa de educaţie , nepăsarea , anumite
interese economice , fac ca , pe zi ce trece , mediul înconjurător să devină tot mai sărac şi mai poluat. Afectarea mediului natural are repercursiuni grave asupra calităţii vieţii , manifestându-se , mai ales prin poluarea apelor , a solului şi a atmosferei . Exploatarea iraţională a resurselor naturale determină în cele din urmă schimbarea , de multe ori ireversibilă , a caracteristicilor fizico-chimice ale componentelor naturale , generând dezechilibre în natură.
Sunt multe forme de poluare , pe care le putem sintetiza după cum urmează :
Poluarea biologică , rezultat a răspândirii în mediul înconjurător a germenilor microbieni determinând declanşarea de epidemii . Din fericire , graţie măsurilor luate , cu precădere în secolul trecut, aceasta are o frecvenţa redusă în zilele noastre.
Poluarea chimica constă în răspandirea în mediul inconjurător a diverselor substanţe chimice. Pericolul principal îl reprezintă toxicitatea ridicată a acestor substanţe.
Poluarea fizica , străns legată de devoltarea industrială şi care are mai multe componente :
- poluarea radioactivă, datorită utilizării izotopilor radioactivi în industrie, agricultură, zootehnie, medicină ş.a.
- poluarea sonora, reprezentată de zgomote, vibraţii şi ultrasunete, prezente la tot pasul în mediul de muncă şi omului modern , având consecinţe importante asupra echilibrului psihomatic, determinând anxietate, palpitaţii, amnezii, lipsa puterii de concentrare, dureri de cap, e.t.c.
- poluarea termica, cu influenţe în special asupra apei si aerului.
Bolile pe care le poate produce consumarea apei poluate pot fi infecţioase (febra tifoidă, holera, dizenteria) , virotice (hepatita, poliomielita) , parazitare (lambliaza, amibiaza, fascioloza, etc). Tot aici mai distingem o categorie de boli, cele neinfecţioase , provocate de consumul de apă infestată ca diferite intoxicaţii , cu plumb, mercur, nitraţi, arsen, fluor, sau pesticide.
Un sol infestat are , şi el , influenţe negative asupra sănătăţii umane, find purtător de bacili dizentereic , tific, al holerei, poliomielitic, tetanic, etc.
In aer se pot găsi o serie întreagă de pericole. Astfel aerul inspirat poate conţine particule care au înglobat praf, fum, cărbune şi chiar particule lichide, principalele surse fiind autovehiculele, fabricile, şantierele de construcţii, drumurile prăfuite şi combustibili care ard.
Toate acestea pot cauza bronşita cronică, astm, tuse, iritaţii la nivelul nasului, gâtului şi ochilor, precum şi scăderea funcţiei pulmonare. Un alt pericol îl constituie monoxidul de carbon care potenţează problemele coronariene (insuficienţa cardiacă, angina, cardiopatia ischiemică),provoacă dureri de cap, pierderea cunoştinţei, greutăţi în concentrare, ş.a. Dioxidul de sulf, azotul şi plumbul generează, la rândul lor, multe probleme de sănătate. Şi în aerul din interiorul încăperilor se regăsesc elemente care pot deveni nocive pentru om : fumul de ţigară, praful, diverse substanţe chimice sau factori de poluare biologici , pot duce la boli respiratorii, cardiace şi chiar cancer.
Din aceste scurte consideraţii putem înţelege de ce este atât de important să protejăm mediul înconjurător. Dezvoltarea economică, atât de accentuată şi benefică, nu trebuie să prejudicieze relaţiile cu mediul în care trăim,
fiecare dintre noi trebuie să fim conştienţi că a depozita deşeurile la întâmplare , aruncându-le în cele mai diverse locuri, a arde o parte din aceste deşeuri în propria locuinţă, contribuie ireversibil la degradarea condiţiilor de viaţă.
In imaginile alăturate puteţi vedea un exemplu de cum nu trebuie procedat.
