DROGURILE ŞI CONSECINŢELE CONSUMULUI LOR
Psiholog MARIA AIONESEI
- DESPRE DROGURI ŞI PROVENIENŢA LOR
Toxicomania este definită ca un consum patologic, cronic sau periodic, de substanţe care modifică starea afectivă sau de conştiinţă. Este rezultatul acţiunii unor factori externi şi interni, conflictele existente în copilărie în cadrul familiilor dezechilibrate şi reactualizarea acestora în adolescenţă jucând un rol important în geneza toxicomaniilor.
Dependenţa este caracterizată prin tendinţa de creştere progresivă a dozei de drog şi în acelaşi timp imposibilitatea de a opri consumul, chiar şi pentru câteva zile, fără ca aceasta să nu determine apariţia sevrajului.
Sevrajul se caracterizează printr-o stare de rău subiectiv, resimţită intens, însoţită de o perturbare biologică neurovegetativă şi dismetabolică de amploare, stare în care pacientul caută să obţină prin orice mijloace drogul.
Clasificare - după efectul pe care îl au asupra sistemului nervos central (SNC), drogurile au fost
clasificate în următoarele
grupe:
I. psiholeptice (inhibitoare ale SNC)
a) opiacee:
- opium – obţinut din capsule de mac, înainte ca planta să ajungă la maturitate; se înghite sau se fumează; produce relaxare, linişte contemplativă, o stare de fericire, de satisfacţie calmă cu o ascuţire a simţurilor şi imaginaţiei.
- morfina – se obţine din opiu, se prezintă sub formă de pulbere albă solubilă, cu gust amar; are acelaşi efect clinic însă mai prompt şi mai intens, având puternic efect analgezic.
- heroina – se obţine prin tratarea morfinei; este un drog puternic depresiv, efectul lui asupra SNC realizându-se în 15-30 secunde injectat şi în 7 secunde dacă este fumat; produce o iritare greu de stăpânit cu hiperestezie senzorială şi imaginativă; „tirania” ei poate merge până la necesitatea căutării „fiorului” a readministrării la fiecare două ore; profilul clinic este: hipoprosexie, hipomnezie, dizartrie, mioză.
- codeina – este un opiaceu natural, însoţind morfina extrasă din opiu. Principalul efect este cel medicamentos, antitusiv şi analgezic.
b) tranchilizante, anxiolitice: - benzodiazepine (diazepam, meprobamat, netrazepam, lorazepam), administrare oral; oricare dintre benzodiazepine poate da adicţie, cele care au însă potenţialul cel mai mare sunt cele cu timp lung de înjumătăţire (diazepam, clordiazepoxid); acţionează asupra sistemului limbic, efectul fiind anxiolitic, hipnotic, anticonvulsivant.
c) barbiturice: - somnifere (Fenobarbital, Ciclobarbital), administrare oral; produc cea mai intensă inhibiţie centală, în primul rând a cortexului cerebral şi a sistemului reticulat, reducând astfel anxietatea şi tensiunea, afectând însă concentrarea şi coordonarea, dând labilitate afectivă;
d) solvenţi, gaze volatile:- lacuri, vopsele, acetonă, petrol, benzină etc;
e) alcool
II. psihanaleptice(stimulatoare ale SNC)
a) cocaina – se consumă nazal (aspirată), fumat şi intravenos; produce alertă şi excitabilitate, deformează imaginea realităţii şi scade percepţia riscului;
b) amfetamine– metilfenidat, fenmetrazina, fenfluramina; azi sunt folosite în scop terapeutic cu o arie restrânsă; administrarea lor provoacă imediat o bună dispoziţie până la o euforie „deplasată”, logoree, hiperactivitate, insomnie, tahicardie, hipertensiune arterială, uscăciune a buzelor, gurii, nasului; dependenţii de anfetamine pot dezvolta un comportament stereotip;
c) produse pe bază de cafeină: - cafea, ceai, coca-cola
d) Nicotină
III. psihodislepticele( psihoedelitice)
– produc modificări ale SNC la nivel cognitiv şi perceptual
a) derivate de canabis - haşiş, marijuana;
b) halucinogene - mescalina, ecstasy, LSD – produs sintetic, derivat al acidului lisergic extras din corn de secară; produc tulburări ale funcţiilor intelectuale, inducând o stare pseudopsihotică cu iluzii şi halucinaţii;
c) anticolinergice:
- atropină ( scade secreţia salivară şi gastrică, creşte presiunea intraoculară)
- scopolamină
Cei mai importanţi
FACTORI care duc la formarea unor atitudini pozitive faţă de droguri sunt:
- curiozitatea – mulţi tineri cred că dacă consumă droguri o singură dată nu vor deveni dependenţi, în realitate însă este greu să te opreşti; anumite droguri dau dependenţă după o singură doză;
- rezolvarea problemelor – este foarte important ca tinerii să înţeleagă că primul pas în rezolvarea problemelor este recunoaşterea lor şi nu evitarea acestora prin adicţie de substanţe;
- formarea unei imagini sociale – un tânăr care consumă droguri crede că poate câştiga aprecierea şi respectul celorlalţi, dar de cele mai multe ori este izolat de colegi şi prieteni, crescând totodată riscul de a se afla în situaţii ridicole;
- presiunea grupului – unii tineri consumă droguri pentru că prietenii lor consumă şi ei droguri; să fie la fel ca ceilalţi din grup;
- stima de sine scăzută – un tânăr cu o stimă de sine scăzută poate consuma droguri pentru a se simţi mai curajos, mai valoros sau mai interesant; în realitate însă, consumul de droguri te controlează şi te manipulează, ducând la pierderea libertăţii de decizie;
- drogul ca răspuns la singurătate – unii tineri pot consuma droguri datorită problemelor pe care le au, a dificultăţii de relaţionare şi comunicare.
Consumul de droguri poate avea
consecinţe grave asupra vieţii tinerilor:
accidente de maşină – consumul de droguri este una din cauzele principale ale accidentelor de maşină în care sunt implicaţi adolescenţii şi tinerii;
violenţă şi delicvenţă – adolescenţii care consumă droguri (chiar şi pentru prima dată!) sunt predispuşi la violenţă şi comportamente delicvente;
comportamente sexuale de risc – responsabilitatea este afectată sub influenţa alcoolului sau drogurilor, astfel că riscul pentru sarcini nedorite, infectarea cu BTS sau SIDA este foarte mare;
costuri emoţionale – consumul de droguri îţi scade stima de sine, eşti mai deprimat, mai agresiv, îţi pierzi respectul prietenilor, ai probleme cu părinţii şi cu şcoala;
suicidul – în multe cazuri consumul de droguri duce la suicid.
Portretul comportamental direct şi indirect al tânărului consumator de droguri trebuie recunoscut imediat de consilier şi necesită luarea de măsuri imediate. Cele mai cunoscute comportamente sunt:
- schimbarea bruscă a comportamentului, elevul nu mai este aşa cum era înainte;
- trece fără motiv de la bucurie la tristeţe;
- devine agresiv fără motiv;
- îşi pierde apetitul chiar şi pentru alimentele favorite;
- îşi pierde interesul faţă de şcoală şi activităţile preferate (film, muzică, artă, sport, lectură);
- are probleme financiare şi îi dispar lucruri de valoare;
- îşi schimbă cercul de prieteni, pe care însă îi ascunde şi nu vorbeşte despre preocupările lor;
- devine iritat şi necomunicativ când cineva îi adresează întrebări despre consumul de alcool sau droguri, neagă că ar avea o problemă;
- are probleme de memorie – uită evenimente care s-au petrecut în timpul consumului de alcool sau droguri;
- este „beat” sau „ameţit” la şcoală;
- absentează nemotivat de la şcoală, rămâne corigent sau chiar repetent.
Tinerilor care au probleme cu consumul de alcool, de droguri sau cu fumatul li se oferă în cadrul terapiei o serie de
comportamente alternative:
- experienţă fizică: exerciţii de relaxare, recreere fizică şi sport;
- experienţă socială: implicarea în acţiuni comunitare care pot oferi satisfacţie, în activităţi de ajutorare socială şi voluntariat;
- experienţă creativă: practicare picturii, muzicii, artei fotografice;
- experienţă interpersonală: discuţii de grup, participarea la activităţi de grup, dezvoltarea abilităţilor de comunicare şi relaţionare.
- preventia consumului de droguri
Prevenţia consumului de droguri este un proces complex la care trebuie să participe întreaga societate, familia, şcoala, organizaţiile guvernamentale şi cele neguvernamentale. Adolescenţii sunt din ce în ce mai expuşi consumului de droguri, de aceea au nevoie de informaţii corecte despre droguri şi de formare a unor atitudini adecvate faţă de consumul de droguri. Şcolii îi revine astfel un rol esenţial în activitatea de prevenţie, având ca obiectiv formarea de elevi care pot lua decizii responsabile şi sănătoase.
- obiectivele programului antidrog
Principalele obiective ale programului sunt:
- informarea despre consecinţele asupra sănătăţii şi cele sociale ale consumatorului de droguri;
- analizarea rolului influenţei grupului în consumul de droguri;
- discutarea modului în care drogurile îţi controlează felul în care gândeşti, simţi şi te comporţi;
- antrenarea tinerilor în acţiuni de voluntariat (campanie de prevenire a consumului de droguri).
- „mituri” privind consumul de droguri
- consumul unui drog o singură dată nu are efecte negative – multe dintre droguri dau dependenţă chiar după primul consum;
- adolescenţii, tinerii nu pot devenii dependenţi – dependenţa nu are limită de vârstă, rasă sau poziţie socială;
- consumul de alcool sau droguri îţi rezolvă problemele - alcoolul şi drogurile afectează grav organismul şi îţi creează multe probleme de sănătate fizică şi psihică, acestea reduc capacitatea de concentrare şi scad eficienţa abilităţilor cognitive, ceea ce duce la o accentuare a problemelor;
- drogul te face să comunici mai uşor – el te izolează şi te îndepărtează de ceilalţi;
- drogul te face să te simţi liber – el te face dependent, lipsit de control asupra vieţii tale şi poate provoca moartea;
- numai indivizii slabi ajung dependenţi de droguri – ricine poate devenii dependent de droguri dacă nu este conştient de consecinţele consumului.
